Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului:

 Cei care se opun vizitei papei „nu sunt adevăraţi ortodocşi.

Nici nu-i bag în seamă”.

          Într-un moment critic pentru problema cipriotă se pregăteşte în ritmuri febrile vizita istorică a papei în marea insulă de pe 4 până pe 7 iunie. Chiar dacă prin alegerea lui Eroglu tratativele pentru soluţionarea problemei cipriote par „a fi îngheţate”, Biserica Ciprului îşi pune mici speranţe în posibila intervenţie a pontifului, nu atât către partea turcă, cât pe lângă liderii europeni.

          Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului, vorbind către „K.E.”, a precizat: „Sper să vrea să ajute. Cred că poate să-i influenţeze pe liderii europeni, care în majoritatea lor sunt catolici”. Consideră că, dacă reprezentanţii diplomatici ai Vaticanului se vor coordona în toate statele, pot să reuşească ceva important. „Desigur, nu ştiu dacă papa va face ceva” - adaugă liderul Bisericii Cipriote, „însă eu îi voi expune tema. Dacă nu se fac concesii în problema teritorială şi în cea de proprietate, nu văd să înainteze cazul nostru. Ce se va întâmpla cu casele celor 200.000 de eleni? Le vom dărui lor? Trebuie să-şi retragă trupele şi coloniştii. Să ne înapoieze pământurile şi să se decidă asupra titlului de proprietate. Dacă turcii vor, să rămână în partea nordică. Dar nu în casele noastre. Acestea sunt chestiuni clare pentru Biserica Cipriotă”.

          Arhiepiscopul adaugă: „În planul Anan, am văzut că au fost două – trei sate de creştini maroniţi. Acolo au tras o linie şi le-au lăsat pe toate trei în planul nostru creştin şi nu în aşa-numitul canton al turcilor. În acelaşi moment, satele noastre au rămas pe dinafară. Asta demonstrează că papa şi-a mişcat degeţelul”.

          Hrisostomos aminteşte că, atunci când a vizitat Vaticanul şi s-a întâlnit cu papa, l-a rugat să emită un mesaj către europeni, ca „să nu privească Turcia având în vedere doar interesul economic, ci având ca temei principiul moralei şi al dreptului. Mi-a zâmbit şi mi-a spus că din nefericire europenii au nevoie de re-evanghelizare. Vrând să spună că credinţa lor creştină s-a decolorat”.

          Dincolo de posibilul ajutor în ceea ce priveşte problema cipriotă, se aşteaptă ca în cele trei zile ale sejurului papei în Cipru vizitatorii să fie de ordinul miilor. Deja agenţiile turistice din insulă au început să organizeze excursii pentru mii de creştini, care manifestă o deosebită preferinţă pentru Pafos, locul pe unde a trecut Apostolul Pavel, pe urmele căruia păşeşte şi Benedict prin această călătorie. Cel puţin 20.000 vor fi credincioşii care vor urmări messa pe care o va săvârşi papa pe Stadionul Libertăţii din Levkosia.

          Dureri de cap le dau liderilor poliţiei din insulă, care iau măsuri draconice de securitate, ortodocşii zeloţi, care nu doresc nici un contact cu romano-catolicii şi cu papa. Arhiepiscopul Hrisostomos însă este categoric: „Aceştia sunt nişte extremişti. Au râvnă, dar nu şi cunoştinţă. Nu sunt ortodocşi adevăraţi. Nici nu-i bag în seamă”.

          Vizita papei în Cipru vine într-o perioadă dificilă pentru biserica romano-catolică, pentru că se înmulţesc vocile chiar împotriva lui Benedict pentru cazurile de pederastie ale clericilor catolici. „Vizita papei în Cipru”, zice Arhiepiscopul Hrisostomos, „a fost hotărâtă anul trecut, înainte de a ieşi la suprafaţă aceste scandaluri. În orice caz, cred că e un prilej pentru Biserica romano-catolică să introducă şi ea instituţia clericilor căsătoriţi”.

          Arhiepiscopul Ciprului nu este sigur că va exista un comunicat comun la sfârşitul vizitei, dar speră că pontiful va dărui Bisericii Ciprului un fragment din moaştele Apostolului Varnava.

(trad. I.F., după «Κυριακάτικη Ελευθεροτυπία», 9/05/ 2010-Της Μαρίας Παπουτσάκη via http://aktines.blogspot.com/2010/05/blog-post_7845.html)